Roma, capitala Italiei, situata in partea central-vestica a Peninsulei Italice, pe cursul inferior al fluviului Tibru, in regiunea Lazio. In limitele Romei este cuprins orasul-stat Vatican. Este primul oras al tarii ca numar de locuitori: 2.472.540 si mare centru politic, financiar si cultural. Ca pondere in productia industriala, Roma este depasita de alte orase italiene. Principalele ramuri sunt industria constructoare de masini si de prelucrare a metalelor, industria radiotehnica, textila, alimentara, de pielarie-incaltaminte, chimica si productia cinematografica (Cinecitta). Roma este nod aerian, feroviar si rutier. Aici se mai afla universitati, institutii de invatamant superior si de cercetari stiintifice, Academia Santa Cecilia (cea mai veche academie muzicala din lume), academii de arte, biblioteci si mari muzee. Este unul dintre cele mai importante centre turistice din lume. Construita pe mai multe coline, Roma are o dispozitie urbanistica deosebit de complexa si originala, aparent haotica, in realitate adaptata reliefului foarte modulat. Acumularea de monumente din diferite epoci a impus pe parcurs rezolvarea a numeroase probleme de compozitie si perspectiva, ceea ce confera fiecarui cartier o structura specifica, dominanta fiind de fiecare data un monument sau un ansamblu arhitectonic de prestigiu. Prin numarul si valoarea monumentelor, Roma este un adevarat oras muzeu.

Din antichitatea romana sunt de citat: templul rotund al zeitei Vesta, ansamblul forumului, teatrul lai Marcellius, Panteonul, Coliseul, palatul lui Septimiu Sever, forumul si columna lui Traian, termele lui Caracalla, bazilica lui Constantin s.a. Din perioada madievala sunt importante bisericile San Lorenzo, Santa Maria in Trastevere, cele mai multe in stil preromanic si romanic. Renasterea a acoperit Roma cu monumente valoroase: bazilica Sfantului Petru, palatul Vaticanului, palatul Farnese, Villa Medici etc. Din perioada barocului dateaza o profunzime de palate si biserici (Chiesa del Gesu, biserica San Ignaazio), unele realizate de artisti vestiti, ca Bernini si Borromini. Epoca moderna a contribuit de asemenea la urbanismul Romei cu edificii monaumentale: Foro italico, cetatea universitara, statiunea Termini, mausoleul delle Fosse Ardeatine.

Istoric: Potrivit traditiei, Roma a fost intemeiata in anul 753 i.e.n. de Romulus si Remus; insa cea mai veche asezare descoperita aici dateaza, potrivit materialelor arheologice, de prin sec. al X-lea i.e.n. de la sfarsitul sec. al VI-lea i.e.n., Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane, iar din sec. I. i.e.n. in anul 64, in timpul domniei lui Nero, o mare parte a orasului Roma a fost mistuita de incendiu. Reconstituita in timpul Flavilor, Roma a fost marita, mai ales sub imparatii Traian, Adrian si Caracalla. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330), impartirea imperiului (395), caderea imperiului roman de apus (476) si migrarea popoarelor au dus la decaderea orasului. In evul mediu a fost resedinta papala, iar din sec. al VIII-lea capitala a regiunii papale (pana la 1870, transformandu-se intr-un centru politic-ecleziastic al Europei de apus. In 1084 a fost pustiita de normanzi. A fost un teatru al luptei de clasa dintre masele populare si feudali. Rasculatii au declarat orasul Republica in 1145-1155 sub conducerea lui Arnaldo da Brescia si in 1347-1354 sub conducerea lui Cola di Rienzo.
Roma a cunoscut o perioada de mare inflorire a Renasterii. In sec. XVII-XVIII a fost unul dintre marile centre artistice europene.
In 1809-11814 a fost inclusa in imperiul napoleonean. A fost centrul Republicii romane condusa de Garibaldi si Mazzini si instaurata in cursul revolutiei din 1848-1849. Ocupat de armatele regatului Italiei (1870), orasul a devenit in 1871 capitala tarii.
La sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea, s-a dezvoltat rapid din punct de vedere industrial si urbanistic si a devenit unul dintre principalele centre ale miscarii muncitoresti. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost puternic bombardata (mai ales in 1943). La 8 septembrie 1943 a fost ocupata de trupele hitleriste, din stapanirea carora a fost eliberata in iunie 1944.